Ziua 4: Kristiansund

Day 4: Kristiansund. Când eram copii, apoi adolescenți, și ne petreceam vacanțele de vară la țară, la Corod, una din cele mai mari bucurii pentru mine și sora mea Aurora era să ne revedem cu verișoara noastră dragă, Ancuța.

Într-una din amintirile de bază (core memories) de pe-atunci, părinții noștri treceau in revistă ce limbi străine au mai învățat odraslele la școală și ne încurajau să vorbim unii cu alții pe engleză, pe bancheta din spate a unei Dacii 1300. “Hai Ancuța, spune și tu ceva pe engleză!”. “Vezi mă că știe și ea engleză?”. “Octavian, hai vorbește cu Ancuța pe engleză!”. etc…

Ancuța a fost probabil prima persoană cu care am conversat în engleză, cu mult înainte să întâlnesc prima dată un vorbitor nativ. Ai noștri erau sceptici: noi chiar conversăm? Adică chiar facem schimb de idei și informații ? Sau doar mimăm ce-am auzit prin filmele sau muzica de la radio și televizor. Am fi putut vorbi și păsărește, cum și-ar fi dat ei seama? Ei studiaseră rusa, din care reținuseră doar ““Ia tibia liubliu”, “davai pistoletu” și “kaniets filma”. Expresii pe care le-am auzit rostite ironic atât de des în copilărie că și acuma le știu.

Azi ne-am întâlnit iar și am conversat iar în engleză, ca întotdeauna. Vorbim și românește, cu mare plăcere, n-avem ifose. Într-o parcare chiar ne-am entuziasmat și i-am gesticulat zâmbitori unei autorulote cu numere de Brașov care-a oprit apoi lângă noi și-am schimbat câteva politețuri admirative cu ei, o familie de aventurieri, despre cât de departe au ajuns cu autorulota lor.

Pe noi nu autorulota, ci engleza ne-a dus departe. Oare ne-ar mai fi încurajat ai noștri să învățăm engleza dacă ar fi știut cât de departe vom ajunge cu ea? Cât de diferiți vom deveni față de ei, și față de versiunile noastre care n-ar fi învățat niciodată engleza dar poate ar fi rămas mai aproape?

Pentru noi engleza a fost primul pas dintr-o lume în care ne întâlneam văr cu văr, vară de vară la cules via sau prășit păpușoiul, într-o lume în care iaca… lucrăm de acasă, colindăm planeta și funcționăm la fel de bine în aproape oricare colț funcțional al ei.

Mai puțin în colțul în care am învățat engleza.